Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Alte noutăţi de la Bookfest de Elisabeta Lăsconi

Bookfest 2013 a oferit mai multe noutăţi editoriale decât am reuşit să prezint în numărul revistei din săptămâna 31 mai – 6 iunie. Încerc să completez bogăţia de apariţii, cu titlurile descoperite în zilele Târgului sau după ce i s-au închis porţile. Ce-ar fi un Târg fără surprize la faţa locului ?

Mari autori, cu şi fără Nobel

Înainte de Bookfest, Editura Humanitas a sărbătorit venirea lui Mario Vargas Llosa în România prin cartea ce îmbină document şi ficţiune: O mie şi una de nopţi (traducere din limba spaniolă de Luminiţa Voina-Răuţ, 152 pag.) cuprinde o rescriere în manieră personală a celei mai cunoscute povestaşe din literaturile lumii şi are ca uvertură discursul rostit la decernarea Premiului Nobel. La Humanitas fiction a apărut în zilele târgului un volum excepţional, Eseuri alese de T.S. Eliot, în seria de autor dedicată „nobelizatului” din 1948 (traducere de Petru Creţia şi Virgil Stanciu, Prefaţă – Ştefan Stoenescu, 480 pag.), eseuri ce fixează gândirea critică şi jaloanele de abordare a literaturii în secolul XX.
La aceeaşi editură, în colecţia „Raftul Denisei”, romanul Vise de pe Bunker Hill încheie ciclul lui John Fante (traducere din limba engleză de de Iulia Gorzo, 176 pag.), autor pe care l-au ocolit şi marile premii şi succesul de public. Romanele lui au fost revelaţii postume în proza americană, dar au marcat Generaţia Beat. Prin personajul Arturo Bandini, scriitor şi alter-ego fidel, John Fante luminează episoade ale tinereţii sale şi atmosfera oraşului magic Los Angeles. Tetralogia dă şansa de a înţelege modelul unor mari scriitori, de la descoperitorul său, Charles Bukowski, la Philip Roth sau Brett Easton Ellis.
Şi Editura Art le-a oferit cititorilor scriitori distinşi cu Premiul Nobel. Cele două romane scurte – Hazard şi Angoli Mala de J.M.G. Le Clézio (traducere din limba franceză şi note de Claudiu Komartin, 280 pag.), cuprinse într-un singur volum, au fost scrise la distanţă de cincisprezece ani, iar autorul le percepe ca reflectându-se unul în altul, fiindcă ambele abordează aceleaşi teme – iniţierea, iubirea de natură şi mirajul lumii civilizate, preţul libertăţii şi forţa răului.
Enigmatica sosire de V.S. Naipaul (traducere din limba engleză şi note de Virgil Stanciu, 480 pag.) narează traseul parcurs de un tânăr indian din colonia britanică Trinidad până într-o Anglie ce a lăsat în urmă epoca ei colonială, şi periplul interior de la o stare la alta, procesul devenirii sale ca scriitor. Preluând titlul unui tablou al lui Giorgio de Chirico, romanul are, poate, cea mai densă încărcătură autobiografică dintre toate cărţile scriitorului.
Seria de autor pe care aceeaşi editură i-o dedică scriitoarei care a scandalizat de la debut până la dispariţie, Françoise Sagan, se îmbogăţeşte cu Vânătăi pe suflet (traducere din limba franceză şi note de Raluca Dincă, 152 pag.), roman ce are ca personaje doi aristocraţi suedezi, Sébastien şi Eléonore Van Milhem, frate şi soră, ajunşi la Paris fără bani, ducând o viaţă scandaloasă, amestec de parazitism şi joc incestuos. Este pretext de a aborda eseistic subiectele preferate (Dumnezeu şi banii, drogurile şi alcoolul, cuplul şi moartea), ce-i dezvăluie spiritul rebel.
Extincţie de Thomas Bernhardt (traducere din limba germană de Gabriela Danţiş), roman apărut la Editura Art, îmbogăţeşte galeria „invitatei de onoare” – literatura de limbă germană. Merită lăudată iniţiativa editurii de a însoţi textul de o prefaţă consistentă, semnată de traducătoare, mai ales că romanul a căpătat şi valoare testamentară, fiind scris cu trei ani înainte de moartea autorului, şi implică numeroase referinţe culturale şi istorice.

Cărţi cunoscute în straie noi

Literatura japoneză ocupă un loc singular, are la noi cititorii ei împătimiţi, care au privilegiul de a citi acum cărţile iubite în traduceri noi, din japoneză (în urmă cu 30-40 de ani, primele traduceri au fost făcute din versiunea germană, engleză, franceză). Editor de un profesionalism impecabil, Denisa Comănescu ştie bine diferenţa dintre cele două tipuri de traducere şi a ales întoarcerea la original, pentru a publica două romane splendide în colecţia „Raftul Denisei”, traduse întâia oară din limba japoneză.
Puşca de vânătoare de Yasushi Inoue e o bijuterie a prozei japoneze ce înrămează în mica istorie a naşterii unui poem drama unui bărbat care a trăit o mare pasiune, măcinată de vinovăţie şi trădare, prin trei scrisori care luminează povestea de iubire din unghiuri diferite – al soţiei, al amantei şi al fiicei acesteia, poveste complicată şi de legăturile de familie. Este cartea ce a împins-o pe Angela Hondru să înveţe limba japoneză, în urmă cu câteva decenii, iar traducerea vine ca semn al unei admirabile împliniri. Şi romanul Frumuseţe şi întristare de Yasunari Kawabata apare într-o nouă ediţie (traducere de Florin Oprina, 164 pag.): tot o poveste complicată ce leagă două femei şi un bărbat, cu seducţie şi minciună, suferinţă şi răzbunare, iubire şi moarte, toate sub semnul tristeţii şi al frumuseţii.
În aceeaşi colecţie a apărut romanul ce l-a consacrat pe Amos Oz – Soţul meu, Michael, tot pentru întâia dată tradus din ebraică de Ioana Petridean. Iubitorii Virginiei Woolf se bucură de răsfăţul unei traduceri noi a Antoanetei Ralian: Orlando, romanul cel mai controversat, inspirat de iubirea pentru Vita Sackville-West, cu prefaţa de Dana Crăciun. Şi Marele Gatsby de F. Scott Fitzgerald are parte de o nouă traducere semnată de George Volceanov, în „Biblioteca Polirom”, prilejuită de o nouă ecranizare a cărţii ce fascinează cititorii, generaţie după generaţie.
Editura Allfa readuce în atenţie un mare scriitor rus, Iuri Dombrovski, cu o nouă traducere a unui roman ce îmbină intriga poliţistă cu reflecţia filosofică: Maimuţa vine să-şi ia craniul (traducere de Antoaneta Olteanu, 432 pag.). De altfel, la sfârşitul anului trecut, în „Strada ficţiunii” a apărut Facultatea lucrurilor de prisos, romanul aceluiaşi scriitor, ce trebuie neapărat descoperit pentru biografia contorsionată şi opera halucinantă.

Autori traduşi prima oară...

Tot Editura Allfa a promovat doi scriitori în curs de afirmare, îndrăzneţi prin lumile descrise şi temele abordate. Primul este un autor scoţian, Andrew Nicoll al cărui roman Dacă citeşti asta înseamnă că am murit (traducere din limba engleză de Ioana Văcărescu, 336 pag.) revine la Al Doilea Război Mondial: un fost circar îşi rememorează viaţă fabuloasă când regimul nazist începe să se prăbuşească, căci a intrat în jocul cel mare al istoriei, cu ambiţia să se ajungă rege în Albania.
Al doilea autor vine din spaţiul sud-american, dintr-o literatură bogată în mari autori – Argentina: Marcelo Figueras scrie în Kamceatka (traducere din limba spaniolă de Elena Alexandra Şerban) despre perioada cea mai violentă din recenta istorie a ţării, alegând perspectiva copilului care-şi caută refugiul imaginar într-un ţinut plin de mistere denumit cu ultimul cuvânt auzit de la tatăl său înaintea dispariţiei.
Între autorii care ajung prima oară la noi se află şi cei ce-au ales graniţa ficţiunii cu alte genuri literare. Volumul masiv publicat de Editura Vellant – De la Muntele Sfânt de William Dalrymple (traducere din limba engleză de Raluca Cimpoiaşu, 592 pag.) este jurnal de călătorie iniţiatică şi evocare istorică, împletind impresii personale şi mărturii ale trecutului. Pe urmele călugărilor porniţi în anul 587 să străbată lumea bizantină, culegând înţelepciunea pustnicilor şi a părinţilor din deşert, înaintea de expansiunea Islamului, călătorul modern le reia traseul mediteraneean, din Turcia până în Egipt. William Dalrymple este unul dintre cei mai originali autori-călători, cartea lui oferă o aventură intelectuală rară.
Romanul lui Jan Buruma, De partea Chinei (traducere de Irina Iacob, 384 pag.), apărut la Editura Univers, apelează la biografism. La prima vedere, naraţiunea plină de suspans cuprinde povestea unei femei relatată de trei bărbaţi, din perspective diferite. Autorul proiectează în ficţiune viaţa ieşită din comun a actriţei de origine japoneză Shirley Yamaguchi, traversând jumătate de secol din istoria niponă, şi trei culturi, a Japoniei, a Chinei şi a Americii. Dar ficţiunea absoarbe şi meditaţii privind civilizaţia japoneză explorată de Jan Burumă vreme de câteva decenii.
Înainte de a încheia, mă simt datoare cu scuze pentru o greşeală greu de iertat, comisă în articolul anterior: romanul Predică despre căderea Romei de Jérôme Ferrari a fost tradus de Tania Radu, nu de Ana Antonescu, care a transpus în limba română doar pe Joël Dicker. Tentaţia de a cuprinde bogăţia zonei de traduceri literare etalate la Bookfest a dus la erori, le regret sincer, căci îi respect pe traducători, cărora le datorăm minunăţiile venite de pe tot mapamondul.


Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara