Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Al IX-lea Congres Internaţional - Semiotica în spectacol de Solomon Marcus

A comunica, a înţelege
Aproape 600 de comunicări au fost prezentate la cel de-al nouălea Congres Mondial de Semiotică, desfăşurat la Helsinki, în perioada 11-13 iunie şi, în continuare, la Imatra, 14-17 iunie 2007.
Congresele internaţionale de semiotică au fost inaugurate în anul 1974, când Umberto Eco a organizat, la Milano, primul congres de acest fel. Alegerea Finlandei ca loc al congresului din acest an a fost urmarea naturală a alegerii, la cel anterior (de la Lyon), ca preşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Semiotică, a profesorului Eero Tarasti de la Universitatea din Helsinki.
Fiecare congres de acest fel se desfăşoară sub semnul unui anumit slogan. De această dată, sloganul a fost: "Communication, Understanding, Misunderstanding". Observaţi dificultatea găsirii unor termeni echivalenţi ultimilor doi în limba română. Vom recurge de aceea la forma infinitivului: A comunica, a înţelege, a înţelege greşit.

Un numitor comun
O simplă privire asupra programului şi o vizită la biblioteca de semiotică a Centrului cultural de la Imatra, o parcurgere a foilor publicitare şi a afişelor anunţând cele mai recente apariţii au fost suficiente pentru a căpăta o imagine a dezvoltării prodigioase a semioticii în ultimele decenii. Periodice, monografii, manuale, enciclopedii şi dicţionare pe teme semiotice sunt din ce în ce mai frecvente. Semiotica a reuşit să aducă în raza ei de cuprindere nu numai discipline umaniste clasice, precum cele relative la limbaj, filozofie, antropologie, sociologie, psihologie, drept, literatură şi arte, dar şi ştiinţele exacte şi ale naturii, biologia, medicina, informatica, ştiinţele cognitive, inteligenţa artificială. Domenii recente de mare actualitate, cum ar fi calculabilitatea biologică şi biologia computaţională, capătă şi ele o privire proaspătă din partea semioticii. Propunându-şi să înţeleagă modul de constituire, de funcţionare şi de evoluţie a sistemelor de semne de orice fel, semiotica descoperă o albie comună pentru toate disciplinele, deoarece nu se poate imagina un domeniu din natură sau din societate care să se sustragă unei reprezentări semiotice. Dar această generalitate şi chiar universalitate a proceselor semiotice este în acelaşi timp un potenţial avantaj şi o posibilă capcană. Câştigăm o înţelegere unitară a unor procese aparent foarte eterogene, dar riscăm ca unitatea pe care o obţinem să fie superficială, să se apropie de banalitate. De aceea, cercetările semiotice trebuie evaluate cu prudenţă, pentru a nu fi victime ale unei false noutăţi. în oricare dintre variantele ei, cea a lui Charles Sanders Peirce (pentru a ne referi la cea mai importantă) sau cea a lui Algirdas Greimas, semiotica şi-a creat un aparat conceptual şi o terminologie care pretind o iniţiere prealabilă; dar, aşa cum arborarea de semne şi termeni din matematică nu exprimă totdeauna o autentică gândire matematică, tot aşa nici folosirea jargonului semiotic nu se asociază totdeauna cu o procedare semiotică interesantă. Congresul a fost bogat în exemple de toate felurile.

O tematică variată
Dintre temele abordate, vom menţiona: semiotica fino-ugrică (Vilmos Voigt), discursul istoric (Youzheng Li), sinestezie şi multimedia (Yuri Tsivian), nostalgie, bucurie şi melancolie în tango-ul finlandez (Pirjo Kukkonen), de la semantică la semiotica politică - aplicaţie la Adam Schaff (Susan Petrilli şi Augusto Ponzio), filozofie academică şi culturală în Finlanda (Ilkka Niiniluoto), semiotica paradoxului (Antti Salminen), denotaţie şi referinţă în sisteme nelingvistice (Alexandros Lagopoulos şi Karin Boklund-Lagopoulos), diagramatologie (Paolo Fabbri), o întâlnire ratată: semiotica şi psihanaliza (Cristina Alvares), cum poate fi înţeleasă o metropolă (Roland Posner), urban şi rural (Dong-yoon Kim), abducţie şi meta-abducţie în opera romanescă a lui Umberto Eco (Ilias Yocaris); de la tăcere contemplativă la interacţie cinetică: Jesus Soto (Julian Cabeza şi Lourdes Molero), specificitatea semiotică a textului fotografic (Garcia de Molero şi Farias de Estany). Mese rotunde şi sesiuni speciale au fost dedicate unor teme ca: semiotica socială, literatura coreeană, comunicare şi spectacol, muzica contemporană, logica modală şi teoremele lui Gödel, comunicare pe internet, înţelegerea celuilalt, teorii ale minţii, semiotica şi hermeneutica în comunicarea interculturală, neurosemiotica, identitate, semnele sănătăţii, concepte pragmatic-semiotice în artă, biosemiotica, spaţiul urban, vorbire şi discurs, publicitate şi marketing, animale şi peisaj în artă, mitologie şi folclor, semne ale corpului şi ale incorporării, gestualitate şi tăcere, cinema, narativitate muzicală, antroposemiotică, jurnalism şi media, modă, design, falsificarea înţelegerii în literatură şi înţelegerea falsă ca literatură, analiza comparativă a semioticii chineze şi a celei occidentale, traducerea ca înţelegere falsă, avangarda, comunicarea om-maşină, memorie şi educaţie, arhitectură, înţelegerea oraşelor, Claude Lévi-Strauss, religie, film, text-sunet-imagine, alteritate şi înţelegere în literatură, la hotarele semioticii, ritualuri, discursul politic. O sesiune de amploare, care a durat trei zile, a fost dedicată operei lui Peirce, în cadrul căreia o atenţie specială a fost acordată abducţiei, artei şi literaturii, logicii, eticii, jocurilor şi virtualităţii, epistemologiei şi cosmologiei, pentru a se încheia cu discutarea editării actuale a operei lui Peirce, sub forma "Writings of Charles Sanders Peirce", care recuperează o serie întreagă de scrieri absente din ediţia anterioară, cunoscută sub titlul de "Collected Works".
Dar cine putea să urmărească toate acestea? Lucrările s-au desfăşurat în multe secţiuni paralele şi numai când vor fi publicate "Proceedings"-urile Congresului vom putea lua cunoştinţă de întreaga bogăţie acumulată în ele. Există însă cartea de peste 500 de pagini cu rezumatele unora dintre comunicări, rezumate care pot da o idee despre noutăţile prezentate.

Participarea românească
Mulţi dintre românii care se ocupă de semiotică au lipsit de la acest congres; totuşi, am avut satisfacţia de a constata prezenţa mai multor universitari de la Iaşi, Cluj-Napoca, Bacău, Galaţi şi Bucureşti, la care adăugăm şi un român profesor la o universitate pariziană; toţi au atras atenţia prin comunicări interesante. Rodica Amel (Bucureşti) a vorbit despre relaţia dintre folosirea semnelor şi inventarea lor. Camelia M. Cmeciu şi Doina Cmeciu (Bacău) au analizat manipularea comunicării prin imagini, cu referire la campania electorală din 2004, pentru alegerea primarului oraşului Bucureşti. Aurel Teodor Codoban (Cluj-Napoca) a investigat "corpul limbajului" şi "corpul ca limbaj", discutând unele probleme de constituire în semiotica gestuală. Solomon Marcus a analizat relaţia dintre semiotica existenţială şi matematică. Solomon Marcus (Bucureşti) şi Sanda Monica Tataram (Bucureşti) au pus în evidenţă trei posibilităţi ale comunicării prin calculator: succes, distorsiune şi eşec total. Costin Miereanu (Paris) a condus secţia de "poly-art şi tehnologie". Diana-Elena Popa (Galaţi) a vorbit despre comunicarea mediată de calculator şi relaţia ei cu sfera publică. Pavel Puşcaş a prezentat o abordare semiotică în hermeneutica tonalităţilor muzicale. Traian D. Stănciulescu (Iaşi) a discutat despre metodologia semiotică, posibil, dar încă neglijat, instrument al puterii. Traian D. Stănciulescu şi Aritia D. Poenaru (Iaşi) au analizat diferite aspecte ale limbajului arhetipal. Gheorghe Vlasie (Iaşi) a analizat unele dimensiuni ale semnului, în legătură cu fenomenul de redundanţă semiotică. Până în urmă cu câţiva ani, nu a existat o Asociaţie Română de Semiotică; a fiinţat numai un Grup Român de Semiotică, în cadrul Societăţii Române de Lingvistică. Recent, s-a constituit Asociaţia Română de Semiotică (AROS) având ca preşedinte pe profesorul Traian D. Stănciulescu de la Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi, şi ca secretar general pe profesoara Doina Cmeciu, de la Universitatea din Bacău (aceştia fiind cei care au avut iniţiativa întregii acţiuni), subsemnatului revenindu-i preşedinţia de onoare a AROS. în octombrie 2006 a avut loc la Slănic-Moldova prima Conferinţă Internaţională de Semiotică organizată de AROS, ale cărei lucrări au fost publicate într-un volum de peste 600 de pagini, prezentat la congresul din Finlanda. Să sperăm că AROS va reuşi să recupereze cvasitotalitatea cercetătorilor în semiotică din România (pe mulţi dintre ei i-a şi recuperat) şi să procedeze la organizarea unor activităţi specifice şi a unei reviste de profil. Dificultăţile în această direcţie provin din diversitatea specialităţilor care sunt implicate în demersul semiotic, o parcurgere transversală a culturii, încă tributară prea mult segmentării pe discipline.

În faţa unui examen
În afara comunicărilor, Congresul din Finlanda s-a remarcat printr-un mare număr de manifestări artis­tice, de la teatru şi film la concerte şi expoziţii. Mai mult, destule comunicări s-au transformat chiar ele în spectacole vizuale sau/ şi sonore. Acest fapt este în tradiţia congreselor de semiotică. Noile medii ale erei digitale, provocările lumii cuantice şi ale celei moleculare, ale globalizării comunicaţionale şi cognitive s-au manifestat cu putere în multe dezbateri de la Congresul din Finlanda. Teoriile semiotice existente, de la cele pe care ni le-a lăsat lumea antică, trecând prin cele medievale şi clasice, până la cele apropiate de timpurile noastre, se află acum în faţa unui examen pe care nu-l vor putea trece fără o reconsiderare critică a lor. în această direcţie a fost cu precădere orientat congresul în discuţie.
în cadrul Adunării plenare de inaugurare a Congre­sului, după Cuvântul Preşedintelui şi saluturile de rigoare, au fost prevăzute şi două intervenţii de câte 15 minute, privind Comunicarea (Augusto Ponzio, Italia) şi înţele­gerea (Solomon Marcus, România). Sper ca într-un număr ulterior al României literare să am posibilitatea de a prezenta textul intervenţiei mele pe această temă.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara