Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Actualitatea de Ioan Hada

Când auzi de greşeli de transcriere e normal să simţi acel soi de gol în stomac care te înstrăinează de semenii cumva vinovaţi şi ei că nu s-au străduit cu grija ca ele să nu se petreacă. Când le şi vezi lăfăindu-se într-un citat dintre cele mai sobre, închizi o secundă ochii şi încerci să-ţi aminteşti împrejurarea care le-a provocat. Sunt două categorii, stimate poet, când se rămâne neputincios în faţa hazardului. Primul caz ar fi şi cel mai numeros, când caligrafia poeţilor lasă într-atât de dorit, că redactorul stă minute bune la căpătâiul cuvintelor ca să deducă din buclele anarhice ale literelor sau din ascuţişurile lor tăioase, după caz, poetul a vrut să spună importantă ori importanţă, celelalte ori celeilalte, trai ori a trăi, cămaşa ori cam aşa, pana ori până, matale, maţele ori matele, român ori roman. Un şi mai comic dezastru se întâmplă atunci când autorii se lasă în voia computerului, care nu pune la locul lor diacriticele, de-o pildă, autori atât de nepăsători uneori de soarta textelor lor, cum umblă acestea prin lume, că nu le controlează, cum ar trebui, să le corecteze, să le elimine monstruozităţile, din respect pentru sine şi pentru cititor. în cazul dvs., vă înţeleg stupoarea. Scuze! în cartea pe care o pregătiţi, intitulată Pubela cu sentimente (!), mă rog, e gustul şi dezgustul autorului, care ar trebui, cred, să se discute şi el, e suveran. între gropari medaliaţi şi gropari medievali, transcrierea înclină să dea câştig de cauză celui de-al doilea. într-un alt exemplu, cititorul nu este sigur sută la sută că v-aţi referit la câşlegi şi nu la cu totul altceva. în cartea care vă va apărea, cititorul vă promite că va urmări cu vie curiozitate cum v-a fost tradus, de pildă, sintagma cu tarnacopul in caslegi. Măcar atât să facă autorii pentru acurateţea lecturii şi de dragul poeziei, care în unele cazuri este din ce în ce mai de balamuc. (Mihail Soare) * Pentru prima oară la noi. Băcăuancă, cu liceul teoretic absolvit, şi cu Facultatea de litere din Bacău, aţi debutat cu poezie încă din 2001 în revista "Cartea", apoi în "Ateneu", "13 Plus", "Scrieri", "Junimea studenţească băcăuană", "Adevărul literar şi artistic" şi "Pro Saeculum", în toţi anii aceştia. Trei premii pentru poezie în cadrul Sesiunii studenţeşti a Facultăţii de Litere, şi activitate cenaclieră, la cenaclul "Avangarda" şi cenaclul "Crisalide", din oraş, cât şi un grupaj de poeme în antologia "Coboară cuvintele", sub îndrumarea prof. Violeta Şerban. Textele trimise pe adresa noastră sunt încercări, fragmente liniştite, descriptive, fără titlu, fără nimic spectaculos, deocamdată, dintr-un poem compus din bucăţele. "De trei ori am conjugat/ tăcerea,/ zămislindu-se doar dintr-un poem,/ Un anotimp fiind prea simplu/ Să exişti, dar să nu fii/ Acelaşi vers fugar,/ Absent de rimă". Acest ultim vers credem că este incorect, imprecis, cu spiritul limbii române totuşi încălcat. Poate meditaţi la rigoarea căreia toţi ar trebui să ne supunem. "Tăcerea decade/ metaforă perpetuă,/ decodificând ploaia din clipă./ Cu fiecare anotimp,/ dezbrac silaba din scoică,/ pentru ultima rimă./ Aceleaşi cuvinte/ cad perpendicular/ pe acolada ultimului amurg." şi "A nu veghea amurgul,/ fiind ultima/ eroare din cuvânt,/ Adun literele unui alfabet necunoscut,/ scrijelind silabe/ din anotimp,/ cu fiecare metaforă,/ reneg tăcerea din rimă,/ mimând subtil clipa". Deocamdată, spuneam, nimic spectaculos, autoarea parcă nu are suflet de pus la bătaie cu pasiune şi culoare. Aşteptăm să faceţi un pas semnificativ şi să ne bucurăm de el. (Mihaela Mocanu Gâlcă, Bacău) * V-am promis şi mă voi ţine de cuvânt, să-l pun la curent pe colegul D. C.-E. cu dorinţa dvs. de a fi sprijinit îndeaproape. Cum el nu este la curent cu toate câte trebuiesc parcurse, textele din care am selectat ca să fac să apară la noi acel fragment, cred că pentru a vă recomanda editurii pe care o veţi alege, ar trebui să-i oferiţi spre lectură câte ceva din ceea ce aţi scris şi publicat în reviste până acum, ca să-şi facă o părere şi să decidă în consecinţă. Amabil şi interesat colegial, să vă citească la întoarcerea din concediu. (Vasile Părpăuţi, com. Cumpăna, Constanţa) * Nu cred că e un semn bun această permanentă îndoială de sine în privinţa valorii literare a ceea ce scrieţi. Spuneţi că v-aţi hotărât să nu mai tipăriţi cărţi până nu veţi cere părerea unor oameni de cultură avizaţi în materie. Şi faceţi şi o promisiune foarte incomodă, căci am convingerea că nu o veţi putea respecta niciodată: "Când alţii îmi vor spune că scriu numai prostii, mă voi lăsa de scris. Până acum n-am făcut decât să transcriu un cântec pe care inima mi-l dictează". Mai bine să vă consolidaţi singur părerea, bună ori rea, despre propria creaţie. Căci ce vă veţi face dacă o parte dintre cei întrebaţi vor fi de părere că poemele dvs. au valoare, iar altă bună parte dintre cei consultaţi în domeniu, vor decide că ceea ce scrieţi e lipsit de valoare? Rămâne să parcurg noul volum, nou e un fel de a spune, căci precizaţi undeva: "Prezentul volum conţine câteva din volumul anterior şi care necesitau mici îmbunătăţiri precum şi poezii scrijelite în sanatoriul din Cavnic unde, medicii şi personalul sanitar m-au readus din nou la viaţă". Simplul fapt de a scrie versuri este un lucru bun şi curat, un dătător de imbold spre a suporta vicisitudinile unei vieţi cu greutăţi şi multe semne de întrebare. Nu aplecaţi, deci, urechea la tot felul de păreri contra, care vă pot răni şi deruta şi mai mult. Poate că n-ar trebui să vă grăbiţi cu un nou volum. Deocamdată scrieţi şi vă bucuraţi de acest dar. Când veţi aduna un număr mai mare de poezii, mă angajez să vă fac o selecţie riguroasă, dacă va fi cazul, bineînţeles. Sănătate şi calm! (Ioan Hada, Cavnic, Maramureş)

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara