Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Ochiul Magic:
Actualitatea de Cronicar


Europa şi "Noua Europă"



Abia întors din diverse ţări civilizate, Cronicarul din această săptămână se temea puţin de recăderea în lumea românească. Şi pe bună dreptate, fiindcă, în genere, dacă oboseala şi stressul se acumulează, se pare că depozit de odihnă şi calm nu există. Într-adevăr, după trei luni de încărcare europeană a bateriilor, acestea s-au descărcat complet în numai o săptămână de contact cu instituţiile şi obiceiurile româneşti. Locul I la rea-voinţă şi nesimţire l-a ocupat Romtelecomul, care l-a lăsat pe Cronicar fără comunicare cu exteriorul. (Reclamaţiile zilnice, timp de trei săptămâni, două înainte de înapoiere şi una de atunci încoace, au rămas la acelaşi rezultat nul şi acelaşi telefon mort). Leul greu, afişat pe toate uşile, întăreşte, în cazul multor funcţionari publici, şi afişarea capului greu în rezolvarea problemelor uşoare. l O reconfortantă excepţie, o instituţie în care se poate respira aer european şi care a reuşit să funcţioneze impecabil de mai bine de 10 ani o reprezintă Colegiul Noua Europă, NEC pentru cunoscători, nec plus ultra la capitolul organizare, al cărui fondator şi rector este Dl. Andrei Pleşu. Până acum, Colegiul are aproximativ 300 de absolvenţi. Aniversarea primului deceniu de viaţă (La mulţi ani!) care a avut loc pe 13 mai s-a făcut tot în stil european: trei conferinţe în limba engleză, cu toate ingredientele, una mai pasionantă decât alta, despre cei 10 ani. Conferenţiari: Dl. Wolf Lepenies, de la Wissenschaftskolleg din Berlin, Dl. Thimothy Garton Ash de la Oxford, ale cărui cărţi au apărut, în traducere, la Humanitas şi Dl. Andrei Pleşu. Conferinţa Dlui Wolf Lepenies s-a încheiat cu citarea avertismentului unui politolog american: "Procesul de democratizare care a început în ţările din estul Europei este ireversibil. Dar atenţie, acest lucru se poate schimba în orice clipă".

Tot "Noua Europă" a găzduit în zilele de 20 şi 21 mai un colocviu organizat de Facultatea de Litere, pe tema: "Disciplinele filologice în universitate şi şcoală". Rolul "literelor" în viaţa de astăzi, diferenţa dintre filologie şi litere, specificul pedagogiei, învăţământul şi viaţa culturală, acestea au fost temele discuţiilor în plen, urmate de ateliere specializate. Au participat la disputele animate, dar civilizate, profesori de română din mai multe oraşe, artişti plastici, muzicieni şi, ca special guest star Dl. Victor Rebenciuc. Vorba filologilor: "Numele mari se scriu cu Litere".



Una caldă, una rece



Nevoit să citească presa timp de trei luni doar pe "suport electronic", Cronicarul a fost sensibil la notiţa lui Marius Vasileanu, La un click de cultură, apărută în ziarul ADEV|RUL din 14 mai, în care erau lăudaţi colegii săi de la departamentul tehnic: "Ne propunem şi de această dată să vă recomandăm un site cultural de maxim interes. Ne-am oprit la site-ul revistei România literară: http://old.romlit.ro şse poate ajunge la fel de uşor şi prin ziare.com, R, România literară, nota Cr.ţ Pe lângă faptul atât de necesar astăzi că revista România literară poate fi cercetată în format electronic începând din 2001, pe de o parte după autori, pe de altă parte după articole, aceasta are câteva link-uri la fel de generoase. Este vorba despre cel care trimite spre alte reviste literare, reprezentând majoritatea revistelor româneşti care au format electronic". Dintre acestea Cronicarul îl recomandă navigatorilor pe cel al Dilemei care, spre bucuria "exilaţilor" apare pe undele electronice la scurt timp după apariţia pe piaţă a revistei. l Tot în pagina de cultură a ziarului Adevărul o ştire neprofesionistă, grăbită, stângace, greşită o dă Tiberiu Fărcaş. Să cităm începutul notei fără a modifica nici o virguliţă, dar permiţându-ne nişte paranteze: "Peste 30 de specialişti în opera marelui scriitor francez, şsic şi pentru adjectivul original şi pentru virgulăţ Jules Verne, majoritatea proveniţi din spaţiul francofon, participă şcând?ţ la un colocviu internaţional organizat de Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) Cluj şi Centrul Cultural Francez. Manifestarea este dedicată Anului Jules Verne şi operei sale şadică operei Anului!ţ, cu referire la localităţi româneşti, sub titlul generic Castelul din Carpaţi". Ultima parte a frazei ar ţine mai degrabă de anul Caragiale decât de anul Jules Verne. Ce crede dl. Fărcaş că înseamnă anul Jules Verne, aflăm din finalul notiţei: "UNESCO a decretat anul 2005 Anul Jules Verne, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea scriitorului SF francez". Las la o parte greşelile de formulare (a decretat anul...Anul...cu ocazia etc.) ca să-i semnalez autorului că Jules Verne nu s-a născut în 1905, cum îşi închipuie domnia sa, ci în 1828. Anul 2005 marchează centenarul morţii lui Jules Verne. Nu cunosc vârsta autorului "informaţiei" din Adevărul dar poate că citirea unor cărţi de Jules Verne, măcar acum, în anul Jules Verne, l-ar ajuta să-l plaseze pe prozatorul francez în secolul adecvat. Şi să-şi dea seama că un calificativ ca scriitor SF este discutabil sau numai parţial adevărat. Şi o ultimă remarcă: parcă pe vremea lui Cristian Tudor Popescu nu scăpau asemenea gafe. l Că tot veni vorba de Jules Verne. În Gara de Nord, la intrarea de la coloane, există un chioşc de reviste şi ziare ca în toate marile gări europene. Acolo puteţi găsi încă numărul pe aprilie din Sciences et avenir (costă 65.000 de lei) care conţine un capitol pe temă. Şi, poate că n-aţi ratat pe TV5, în 22 mai, emisiunea Vie privée / vie publique, în care tema discuţiei a fost "Moştenitori celebri". Erau prezenţi, între alţii, Frédéric, nepotul de frate al lui François Mitterrand, o nepoată a lui Rotschild, fiica lui Gosciny, autorul scenariilor din benzile desenate cu Asterix şi strănepotul lui Jules Verne, Jean-Jules. Orice s-ar spune, "spectacole de conversaţie" ca francezii nu are nimeni. Noi cu atât mai puţin! Cu unele excepţii despre care voi vorbi altă dată, poate când îmi va mai veni rândul la "Ochiul magic".

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara