Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Ochiul Magic:
Actualitatea de Cronicar


Cotaţiile bursei literare

Bucureştiul Cultural, nr. 17-18, suplimentul săptămînalului 22, continuă ancheta Bursa de valori literare, ajunsă la episodul VII, privind scriitorii care s-au impus pe piaţa culturală românească după 1990, precum şi a ,rezistenţei" la noul context cultural a celor afirmaţi în comunism. Ancheta a fost iniţiată ,ca o reacţie faţă de continua scădere a statutului de scriitor, faţă de scăderea continuă a interesului pentru literatura română contemporană". Această ,bursă" poate satisface numai orgoliul scriitorilor; Cronicarul se îndoieşte că o anchetă, oricît de amplă ar fi, va putea vreodată schimba ceva în sensul menţionat de argumentul suplimentului. Meritul anchetei este însă acela că oferă o imagine relativ exactă a dinamicii literaturii contemporane măcar celor care activează în domeniu. Spun relativ exactă pentru că multe ,vicii de procedură" sar imediat în ochi. În primul rînd, chestionarul nu e tocmai riguros şi dă prea multă libertate participanţilor. De pildă, în timp ce unii ,votează" numai autori cu cel puţin o carte publicată, alţii îi nominalizează şi pe tinerii deocamdată activînd numai publicistic. În al doilea rînd, nu e foarte clar nici criteriul în baza căruia s-au făcut invitaţiile pentru anchetă: ce caută Elena Vlădăreanu într-o anchetă unde participă numai critici şi istorici literari? Şi dacă totuşi Elena Vlădăreanu, atunci de ce nu şi alţi scriitori?

Una peste alta, au răspuns pînă acum: Gheorghe Grigurcu, Cornel Ungureanu, Al. Cistelecan, Sanda Cordoş, Tudorel Urian, Simona Sora, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache, Liviu Antonesei, Tania Radu, Horea Poenar, Mircea Martin, Carmen Muşat, Ioan Stanomir, Marius Chivu, Mircea Iorgulecu, Nicoleta Sălcudeanu, Bogdan Alexandru-Stănescu, Irina Petraş, Ioan Buzera, Elena Vlădăreanu, Ion Simuţ, Luminiţa Marcu. În baza nominalizărilor, iată cum arată primele locuri în varianta provizorie a ,bursei literare" 1990-2005:

Poezie: Ioan Es. Pop, Floarea }uţuianu, Claudiu Komartin, Daniel Bănulescu, Simona Popescu şi Doina Ioanid. (Surprinzătoare lipsa, în ciuda voturilor, a lui Cristian Popescu şi prezenţa lui Komartin înaintea altor colegi de generaţie o idee mai talentaţi.)

Proză: Radu Aldulescu, Florina Iliş, Adrian Oţoiu, Simona Popescu, Al. Vona, Dan Lungu şi Dan Stanca. (Urmărind ancheta în toate episoadele ei, cred că numai dintr-o eroare de calcul, Mircea Cărtărescu lipseşte de aici.)

Jurnal/Memorii: I.D. Sîrbu, Monica Lovinescu, N. Steinhardt, Mihail Sebastian, Ion Ioanid, Virgil Ierunca şi Ion Vianu.

Eseu: H.-R. Patapievici (alături de Ioan Es. Pop, campion absolut al nominalizărilor), Caius Dobrescu, Ruxandra Cesereanu, Ioana Pârvulescu, Sorin Antohi, Simona Popescu (prezentă, iată, în trei genuri).

Critică şi istorie literară: Sanda Cordoş, Paul Cernat, Carmen Muşat, Daniel Cristea-Enache, Mircea A. Diaconu, Gabriela Gavril, Luminiţa Marcu, Nicoleta Sălcudeanu şi Marius Chivu. (România literară are, astfel, satisfacţia să-şi vadă doi dintre actualii cronicari literari şi pe ,interbelica" de serviciu în topul celor mai buni).

În fine, în topul general al creşterilor, indiferent de gen, lider absolut e Mircea Cărtărescu (cu atît mai mult devine de neînţeles lipsa lui din secţiunea de proză), urmat de Matei Călinescu, Cristian Popescu (aceeaşi nedumerire), Radu Petrescu, Petru Cimpoeşu, Andrei Cornea, Ion Simuş, Dan C. Mihăilescu, Radu Cosaşu şi alţii. Un top al descreşterilor e păstrat pentru finalul anchetei. Vom reveni atunci şi cu concluziile.

Pe lîngă această anchetă, Bucureştiul Cultural ne mai oferă un dialog între arhitectul Şerban Sturdza şi Sorin Ilieşiu cu privire la Casa Mincu, o cronică echilibrată a lui Paul Cernat la Jurnalul II al lui Mircea Cărtărescu şi un interviu cu Ştefan Agopian luat de Gabriela Adameşteanu, din care reproducem un scurt fragment: ,Cum vezi aceste discuţii despre revizuirea literaturii de pînă în '90? - Părerea mea este că revizuirea se va face oricum în timp, nu e neapărat nevoie să se înhame nişte critici şi să spună, mai ales că şi criticii sînt subiectivi. Eugen Simion nu va renunţa niciodată la volumele lui de critică Scriitori români de azi, unde sînt amestecaţi şi scriitori proşti, şi buni. Eu cred că lucrurile se vor aşeza cu timpul; cărţile bune vor ieşi la suprafaţă şi vor trăi, că au viaţa lor, cărţile proaste vor dispărea. Gîndeşte-te cum s-a întîmplat în interbelic; erau sute de scriitori, ca şi acum, mii de romane au apărut. Ei, au rămas maximum 10 romane."



Biblioteca internaţională de vară

O adevărată bibliotecă de vară este nr. 54 din Lettre Internationale, un număr de citit obligatoriu integral. Cîteva foarte interesante texte la zi despre China (Isabel Hilton), Turcia (Rodica Culcer), Italia (Sergio Benvenuto), Irak şi teroriştii Islamului (William Langewiesche, respectiv Patrice Claude cu o biografie a sinistrului Al-Zarkaoui), un interviu foarte uman cu Saul Bellow luat de Norman Manea în 1999

(,M-am întîlnit odată cu Koestler pe blvd. Saint Germaine, în timp ce mă plimbam de mînă cu băieţelul meu care avea în jur de şapte ani. Ne-am întîlnit, iar Koestler m-a întrebat: ŤE copilul dvs.?ť, iar eu i-am spus ŤDať. Apoi el, ŤDar e bine ca scriitorii să aibă copii? Nu e iresponsabil din partea dvs.?ť. La care i-am răspuns: ŤŞi ce-aţi vrea, să-l dau înapoi?ť"), prima parte a unei excelente conferinţe despre reportaj a unui excelent jurnalist: Ryszard Kapuciski, precum şi două eseuri din categoria celor esenţiale: Ritmul creierului de Oliver Sacks şi Cartea sau viaţa de George Steiner (,În Rusia, poeţii futurişti şi leninişti au cerut distrugerea prin foc a bibliotecilor, deşi linia oficială era a celui mai fanatic conservatorism, pentru preîntîmpinarea oricărei eventualităţi. Acumularea interminabilă de cărţi, pentru care marile biblioteci sînt un soi de sanctuare, reprezintă toată povara trecutului, un trecut mort, dar al cărui venin infectează în continuare. Ziua de ieri ţine în lanţurile sale imaginaţia şi inteligenţa zilei de astăzi. Străbătînd labirintele cu nenumărate rafturi, sufletul se usucă într-o disperată lipsă de însemnătate. Ce s-ar mai putea adăuga la toate acestea? Cum ar putea pretinde un scriitor să rivalizeze cu aceste statui marmoreene ale marilor clasici canonizaţi? Nu a fost oare deja imaginat, gîndit şi spus tot ceea ce merita?".

La secţiunea de literatură găsiţi fragmente din Jonathan Coe, Amy Tan, Vladimir Nabokov, cu o prima variantă mediocră a Lolitei, şi Ludmila Uliţkaia, o revelaţie pentru cei care nu au citit-o pînă acum, cu un fragment din romanul Minciunile femeilor, în curs de apariţie la Humanitas.



Dileme de sezon

După acel adevărat număr de colecţie în care tema era Chestionarul lui Proust, şi după un la fel de gustos chestionar despre bucătărie şi mîncăruri, Dilema veche ne propune, în nr. 80, tema Centrul istoric al capitalei. Problema o constituie proiectul de revitalizare a zonei Lipscanilor, proiect ce pare să fi pornit, şi acesta, tot cu stîngul. Şi asta în timp ce nici centrul modern al Capitalei nu se simte prea bine. Numărul este însoţit şi de un supliment intitulat, pur şi simplu, Ce se întîmplă cu economia României? Multe lucruri de citit şi de dat mai departe. Mircea Vasilescu, Magdalena Boiangiu, Sever Voinescu, Adrian Cioroianu, Dan Goanţă, Andrei Gorzo sau Radu Cosaşu sînt semnături de căutat şi de citit săptămînal. Cum vara politică a fost şi este încă fierbinte, cronicarul se va opri însă asupra articolului lui Cristian Ghinea, unul dintre cei mai echilibraţi şi mai creditabili comentatori politici pe care îi avem: ,Declaraţia de independenţă a lui Tăriceanu a venit prea devreme. Nu a confirmat popular pînă acum, nu a confirmat prin guvernare pentru că a fost prea scurtă, singura sursă a legitimităţii sale este partidul. Nu e destul într-o bătălie cu Băsescu care are votul popular în spate şi cu un Stolojan care are propria legendă. Este mai puţin populat chiar decît unii miniştri care îl contestă (Muscă. Flutur). A acţionat ofensiv convocîndu-i la Bucureşti pe liderii locali. Poate că i-a liniştit pentru moment, dar timpul curge în defavoarea lui. Împreună, două figuri ca Băsescu şi Stolojan, care au adus victoria Alianţei, nu pot fi ţinute în loc de o imagine încă în formare cum este cea a lui Tăriceanu."

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara