Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Ochiul Magic:
Actualitatea de Cronicar


Cluj

Ne apropiem cu paşi cam împiedicaţi de sfîrşitul anului. Aşteptînd ore în şir, în aeroportul Otopeni, ca avionul de Cluj să-şi ia zborul (abia apoi s-a aflat că şi Dl. Adrian Năstase zbura în aceeaşi zi spre acelaşi oraş) şi cuprins de variate gînduri negre, Cronicarul le-a împărtăşit celor doi companioni de călătorie, L.P. şi M.V., următoarea lege a lui Murphy pe care tocmai o descoperise: "Anii pe care îi începi cu dreptul îi închei cu stîngul. Anii pe care îi începi cu stîngul îi închei tot cu stîngul". Generalizarea lui L.P.: "Toţi anii se încheie cu stîngul". Corolarul lui M.V.: "Anii bisecţi au o zi cu stîngul în plus". l Zilele petrecute la Cluj au fost însă reuşite. La Simpozionul naţional de didactică a limbii şi literaturii române (tema celei de-a cincea ediţii a fost Lectura, cu toate problemele ei actuale) au participat dascăli de română din toată ţara, veniţi pe banii lor, din pur interes profesional, de asemenea universitari din Cluj, Bucureşti, Timişoara şi, ca special guest star, Dl. Basarab Nicolescu. Cronicarul a constatat că, în ciuda criticilor cu care sînt adesea gratificaţi, profesorii - măcar cei care au fost în sală - sînt la zi cu ce se petrece în lumea cărţii şi caută tot felul de căi pentru a-i cîştiga pe elevi de partea lecturii. În plus, profesorii erau la zi cu revistele culturale şi nu le-a scăpat superbul eseu despre cărţi al lui Mario Vargas Llosa din revista noastră. l Călătoria începută cu stîngul s-a încheiat la fel, întrucît şi la întoarcere s-a stat ore în şir în aeroport. Prilej pentru răsfoirea cunoscutei reviste clujene Echinox. Ultimul număr, triplu ( la care ne-au plăcut mult cei 49 de omuleţi cu joben de pe copertă ai Laurei Codreanu) conţine şi o substanţială revistă a revistelor, făcută de mulţi cronicari, şi care ne-a plăcut mai puţin, tocmai din cauza măsurării cu cîntare diferite. După ce spune despre revista Luceafărul că a primit "botezul canonizator al lui R. Theodorescu, care o consideră Ťuna dintre cele mai echilibrate reviste culturale şi literare ale momentuluiť", Cosmin Borza găseşte cu cale să-l ajute pe Dl. Ministru al Culturii cu argumente proprii şi se lansează în laude de genul: "Revista ş...ţ ştie să fie atrăgătoare, prezentă, actuală, ea excelînd prin politica sa managerială". În schimb Dilema veche, care, nu-i aşa, n-a primit nici un botez canonizator, îi prilejuieşte altui cronicar, Radu Toderici, un lung articol din care se înţelege bine că autorul strîmbă din nas, dar nu se înţelege şi de ce. Uneori ai impresia că autorul critică, dar el laudă, alteori ai impresia că laudă, dar el critică: "Ceea ce Dilema veche a reuşit să facă în timpul în care s-a despărţit de protectorii bugetari şi nu a reuşit urmaşa ei şde unde pînă unde "urmaşa" ? n.m., Cronicarţ Cultura, care a devenit o revistă valoroasă, dar de tipul National Geographic şşi de unde pînă unde National Geographic?ţ al culturii scrise, este conectarea la teme incitante, cu priza la prima atingere. De aici, marele titlu, cu caractere de jurnal de scandal, de aici citatul care are obiceiul de a fi bine ales (o fi existînd şi un expert în citate, cine ştie), cu caracter percutant etc. Fluctuaţiile pe care le au alte reviste, cu schimbarea ponderii, de la număr la număr, în raportul dintre cultural şi literar, spre exemplu Observatorul cultural, nu există în Dilema veche, reţeta e neschimbată, cititorul liniştit. Plus că rubrica zilnică şzilnică ?!, n.m., Cronicarţ în ziar şcare ziar?ţ îţi oferă, ca redactor, excelenta perspectivă a unui volum solid de eseuri după doi ani de muncă relaxat neacademică". Nu ştim cîţi ani de muncă nerelaxat academică îi vor fi fost necesari lui R.T. pentru această mostră de paragraf confuz, în care fiecare judecată de valoare se contrazice în cadrul aceleiaşi fraze şi din care nu înţelegi, pînă la urmă, absolut nimic. Cronicarul îi recomandă cu căldură lui R.T. cartea Martei Petreu Jocurile manierismului logic, ca să-şi corecteze jocurile manierismului ilogic. N-ar fi corect să nu spunem că România literară iese bine din această Revistă a revistelor echinoxistă (mulţumim autorului).



Iaşi

În luna noiembrie, ziua de 15, a apărut o nouă revistă de cultură sau, mai bine zis, o nouă serie a vechii reviste Însemn|ri ieŞene. Ne bucurăm că din colectivul editorial face parte şi cerşetorul nostru de cafea, Emil Brumaru. Director este Corneliu Ştefanache. Revista are format comod, copertă lucioasă, preţ acceptabil pentru un lunar (30.000 de lei). Cronicarul, un fan Michel Tournier, a început-o de la interviul cu scriitorul francez luat de Simona Modreanu. Tournier lucrează în prezent la un roman cu un vampir (nu, în nici un caz Dracula). Despre premiile literare are o părere proastă (şi Cronicarul la fel!) şi consideră că motivele extraliterare pentru care se dă Nobelul strică prestigiul premiului. Despre corectitudinea politică crede, la fel ca intervievatoarea, că e o inepţie dăunătoare (că ar fi cea mai dăunătoare a secolului XX, cum a zis Dna Modreanu e totuşi din cale-afară de exagerat). Despre ideologiile oficiale care ne sufocă tot timpul, inclusiv azi, Tournier ştie multe şi le-a trăit pe pielea lui. În fine, despre creaţie şi crizele ei, spune: "Nu trebuie confundată creaţia literară, artistică, muzicală cu recoltele de grîu, de ovăz şi de orz pe care le strîngi în fiecare an, pentru asta, poţi să te lipseşti de crize şi să ai recolte frumoase. Dar creaţia este obligatoriu o stare de criză perpetuă, în care repui lucrurile în discuţie, pleci de la zero, distrugi ceea ce s-a făcut înainte, faci ceva nou şi atunci creezi implicit o criză. Nu se poate crea în pace şi seninătate, nu-i adevărat. Din clipa în care creezi, deranjezi şi provoci criza". Ceea ce e mai special în acest interviu este că Dna Modreanu nu a încercat să fie întru totul şi întru toate de acord cu interlocutorul ei. De aici o senzaţie de dialog autentic. l Mai semnalăm rubrica Nodul gordian, cu dezbateri pe teme la zi (Adrian Dinu Rachieru simte nevoia să-şi spună şi el părerea despre elite, cam tîrzior şi cam neconvingător), Delicatesele istorico-literare (cu un bun articol despre "împrumuturile" lui Negruzzi de la alţi autori, semnat Alexandru Dobrescu; o singură obiecţie: nu se precizează ce însemnau asemenea adaptări în contextul epocii lui Negruzzi, se dă verdictul cam necruţător din perspectiva de azi, cu totul schimbată), rubrica de "de toate" semnată cu pseudonimul Pastorius Secundus şi, nu în ultimul rînd, rubrica de scrisori primite... Diligenţa poştală a lui Emil Brumaru, căruia, de azi înainte îi puteţi trimite poezii.



Bucureşti

În ultima parte a anului, cam de la Tîrgul Gaudeamus încolo, Bucureştiul schimbă viteza evenimentelor culturale. Reţinem din tot ceea ce s-a întîmplat în ultimele zile lansarea studenţească de la Librăria Cărtureşti: revista Be-tonuri, aflată la numărul al doilea. Scrisă alert, cu rubrici destinse, non-conformiste atît cît să fie autentice şi nu forţate, cu tonuri într-adevăr diferite, revista Facultăţii de Litere poate da lecţii unor reviste mortal de plicticoase (cum ar fi Contemporanul. Ideea Europeană). Pentru cei care nu mai ştiu care e pulsul studenţesc, Cronicarul citează chestiunile mai generale din rubrica "folclorică" anonimă şi, presupun, colectivă Ne plac / Nu ne plac: " Ne plac - Spectacolele de lectură de la Act, lansările din Cărtureşti, cu ceai cu tot, intelectualii relaxaţi, cărţile scrise pe bune, fără textualisme de carton. Nu ne plac - Colegele care vorbesc cu faaatăăă, tinerii scriitori români care se documentează intens asupra drogurilor, ca să producă apoi texte blazate cu ei şi experienţele lor psihedelice, tinerele scriitoare care vorbesc despre vaginul lor la persoana a treia, certurile culturalilor, bibliotecarele care citesc Codul bunelor maniere fără să îl aplice, textele literare în care vrei cu tot dinadinsul să arăţi cît eşti de deştept şi cît ai citit".

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara