Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Ochiul Magic:
Actualitatea de Cronicar


Contraforturi basarabene
În plină criză politică fiind Republica Moldova, după încercarea guvernului comunist de a reintroduce limba rusă ca limbă obligatorie, contrar prevederilor acceptate de comunitatea europeană care vorbesc de respectarea limbilor minoritare nicidecum de impunerea vreuneia de limbă a unor majorităţi, de la Chişinău ne sosesc ultimele numere de pe 2001 ale revistei Contrafort. Reţinem atmosfera de normalitate a dezbaterilor, articolelor şi textelor literare publicate. E mare lucru să continui a gîndi firesc într-o societate nefirească. Numărul triplu pe septembrie, octombrie şi noiembrie găzduieşte o masă rotundă pe tema postmodernismului. Din România participă dnii I.B. Lefter şi Andrei Bodiu. Numărul pe decembrie pune în lumină Opţiunile tinerei literaturi din Basarabia. E vorba tot de o masă rotundă. Pe lîngă restauraţia politică, tinerii scriitori basarabeni mai au de înfruntat şi conservatorismul tot mai încuiat al generaţiei de dinaintea lor. Alinierea la tendinţele din România se loveşte de un mediu intelectual ostil, de neînţelegere şi chiar de ură. * Cîndva tot o revistă pentru tineri, astăzi una pentru toate vîrstele, Luceafărul bucureştean vine în numărul 2 cu un lung articol al dlui Gh. Grigurcu pe tema canonului, plin de observaţii foarte interesante, pigmentate polemic. Continuă interviul acordat de dl Marian Popa redactorului-şef al revistei, prilejuit de Istoria literaturii pe care cel dintîi a publicat-o recent. Dincolo de faptul că dl Popa se referă la sine însuşi la persoana a treia, amintindu-ni-l pe Gh. Hagi din interviuri, nu e mare lucru de remarcat. Mai degrabă confuze, răspunsurile la întrebări destul de agresive ne lasă sur notre soif. Cel puţin de un lucru ne-am dumirit totuşi: dl Popa neagă a fi colaborat cu Securitatea. E o veste bună. * Observatorul cultural a ajuns la numărul 100. Timpul trece repede. Atractiva publicaţie, în care găseşti totdeauna ce să citeşti, consacră în acest număr primele pagini discutării expoziţiei de desene a lui Victor Brauner provenite din colecţia Muzeului de Artă Modernă din Saint-Etienne. E vorba de 75 de piese expuse în Sălile Kretzulescu ale Palatului Regal. �Un mare eveniment cultural, care ar merita comentarii pe măsură, notează revista. Nu le-a avut pînă acum." Ce e drept, altele sînt preocupările noastre în materie de cultură! Să ai pe Brauner la Bucureşti şi să preferi expoziţiei un film cretin precum Nici o vorbă sau Unicul (aprecierea este a redactorilor de specialitate ai Observatorilor) nu e o dovadă de inteligenţă culturală. Ce să facem? Oameni (de cultură) sîntem. * În Contemporanul (nr. 3), Leo Butnaru traduce cîteva senzaţionale poeme ale lui Velimir Hlebnicov, poet simbolist, creatorul verslibrismului în poezia rusească, profetul lui 1917.

Pe cine trimite FRŞ şi cine cîştigă
Din numărul 48 al Revistei române de şah Gambit, aflăm că FRŞ şi Colegiul Central de Antrenori au dat o ordine de finanţare pentru sportivii români la C.M. de juniori de la Barcelona (ediţia 2001) care s-a lovit ca nuca în perete cu rezultatele obţinute de sportivi. Iosefina Pauleţ (12 ani) a prins locul 28, Cornelia Ciobanu (16) locul 14, Constantin Lupulescu (18) locul 5, foarte bun, şi Cristian Chirilă (10) locul 13. În schimb Cristina Calotescu, respinsă de la finanţare, a devenit vicecampioană mondială. Sigur că socoteala de acasă şi cea din tîrg nu se potrivesc totdeauna, dar mă tem că în problema şahului e vorba de altceva. Prea multe nereguli au ieşit în presă, de la o vreme, la FRŞ. Nu e chiar de mirare, ce e drept, căci şahul n-are cum fi altfel decît fotbalul, decît afacerile, decît finanţele, decît ţara întreagă în tranziţie, cînd nu meritele, ci interesele hotărăsc. * Şi dacă tot sîntem la sport, să semnalăm revenirea lui Andrei Oişteanu la problema xenofobiei de pe stadioane. D-sa a publicat în revista 22 din septembrie 1999 un text alarmant intitulat Violenţă şi xenofobie în sport. Recidivează cu Din nou despre xenofobie pe stadioane în aceeaşi revistă, nr.4, de la sfîrşitul lui ianuarie. Constatarea că, deşi receptat favorabil în presa scrisă şi în media, articolul de acum doi ani şi jumătate n-a avut nici o urmare practică este de-a binelea superfluă. Sigur că n-a avut! Are vreodată vreun astfel de comentariu urmări? Impricinaţii (galeriile cluburilor de fotbal, impresarii, antrenorii, liderii) nici măcar nu citesc revista 22 sau alta. A declarat-o unul dintre ei la o emisiune t.v. Problema e totuşi gravă şi în sine şi pentru că ea contravine legii. Articolul 317 din Codul Penal se referă direct la �infracţiunea de propagandă naţional-şovină" pe care dl Oişteanu o (re)descoperă în sloganele galeriilor ori în discursul unor cunoscuţi oameni de fotbal. Întrbarea este simplă: ce e de făcut? Răspunsul este la fel de simplu: să fie aplicată legea. Da, dar cine s-o facă?

Ştefan cel Mare îi scrie lui Ion Iliescu
Vreţi ca fiul sau nepotul dvs. în vîrstă de trei ani să aducă un ban în familie? Folosiţi metoda fraţilor Sechelariu, unul dintre ei primar al Bacăului, iar celălalt secretar de stat în Guvernul Năstase. Nepotul lor, Dan Cătălin Sechelariu, în vîrstă de trei ani e acţionar la o firmă de jocuri de noroc şi numai EVENIMENTUL ZILEI e de părere că acţionarul s-ar putea să nu îndeplinească condiţiile legii. Oricum, România mai are un prilej nedorit să intre în Cartea Recordurilor. * Un personaj care numai în România putea deveni recunoscut după ce a fost cunoscut, e vorba despre Isaia Faur, cel care i-a aruncat cu cerneală pe faţă fostului preşedinte Constantinescu, a ajuns, în sfîrşit după gratii. Isaia a încurcat-o după ce a tăiat cu toporul un cablu de televiziune, la Timişoara. Printre ziarele care povestesc isprava acestui ciudat al tranziţiei se numără COTIDIANUL. * Tot din Cotidianul aflăm că la Liceul ,,Dinu Lipatti" au loc abuzuri grave. Acele abuzuri au loc în mintea reporterului care publică asemenea mizerii fără a se informa cum se cuvine, ca să nu spunem că e oarecum parte în ancheta sa despre care Cronicarul afirmă că e doi bani. Să sperăm că reporterului cu pricina i se va explica, bob cu bob, cum e cu deontologia meseriei, înainte de a mai fi trimis din nou pe teren. * Romeo Beja, unul dintre locotenenţii lui Miron Cozma, s-a lipit la Scorniceşti de comemorarea lui Ceauşescu, cerînd celor prezenţi să treacă la acţiune. Dacă Justiţia ar fi fost ceva mai atentă cu acest nefericit produs al lui Miron Cozma, Romeo i-ar fi îndemnat din puşcărie pe comemoranţii lui Ceauşescu să treacă la acţiune. Pentru amănunte, ADEVĂRUL nr. 3609. * Rămînem la acelaşi ziar care îl citează pe primarul Capitalei, Traian Băsescu, fără a-l contrazice, că în Capitală s-au acordat terenuri gratuite şi credite subvenţionate pentru ,,protipendada de mîna a doua a PSD-ului". * Printre marile năzdrăvănii ale acestui an putem număra faptul că un consilier cultural din judeţul Suceava, nu-i cităm numele pentru a nu-i ruşina şi pe alţii, i-a citit preşedintelui Iliescu la Iaşi, cu prilejul aniversării unirii sub Cuza, o scrisoare ca din partea lui Ştefan cel Mare. Şi ne mai mirăm de Isaia Faur! Neplăcut e faptul că preşedintele Iliescu a înghiţit mesajul lui Ştefan cel Mare venit pe o asemenea pistă, în loc să-i spună mesagerului că o asemenea iniţiativă era riscantă şi pe vremea lui N. Ceauşescu. * Ultimul secretar general al PCR şi preşedinte al României nu accepta improvizaţii în materie de scrisori, nici măcar dacă expeditorul ar fi fost Ştefan cel Mare însuşi. În schimb, îi plăceau linguşelile programate. Să se fi lăsat linguşit atît de grosolan preşedintele Iliescu sau, pur şi simplu, a fost luat pe nepregătite de nefericitul autor al scrisorii aprocrife? * Profesorul şi profetul Silviu Brucan e zgîlţîit zdravăn în Evenimetul zilei de Cornel Nistorescu, sub un titlu greu de înghiţit: ,,De ce să mîncăm rahat la comandă?" Nistorescu îl atacă pe bătrînul analist al ProTv din cauză că acesta i-a sărit în apărare premierului Năstase apropo de acuzele referitoare la situaţia materială a acestuia. Nistorescu îl ridiculizează pe profet, explicînd de ce premierul Năstase nu se poate simţi la adăpost de acuzaţiile de corupţie care i se aduc, numai pentru că oracolul Brucan i le acceptă. * Tot în Evenimetul zilei citim că pe fundul Mării Negre e posibil să se afle sute de butoaie cu chimicale toxice, aruncate la apă pe vremea regimului Ceauşescu. Informaţia provine dintr-un raport GreenPeace care avertizează asupra potenţialului de poluare al Mării Negre. Să dea Dumnezeu să nu fie aşa, dar în Marea Neagră, de mai mulţi ani, ba mor peştii din senin, ba se trezesc cu diverse mîncărimi de piele turiştii care se scaldă în ea.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara