Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Ochiul Magic:
Actualitatea de Alex. Ştefănescu



Întîlnirile "R.l."



Referitor la demonizarea elitei

Dacă e ultima miercuri a lunii, e un nou episod din serialul "Întâlnirile României literare" . Aşa s-a întâmplat şi miercuri, 27 octombrie, când la Clubul Prometheus redacţia revistei a organizat o discuţie pe tema Demonizarea elitei (iniţial, sintagma era interogativă - Demonizarea elitei? -, dar pe parcursul dezbaterii semnul întrebării a căzut). Au vorbit (completându-se reciproc, dar mai ales contrazicându-se) Nicolae Manolescu, Luminiţa Marcu, Valentin Protopopescu, Alex. Ştefănescu, Ciprian Şiulea, Gabriel Dimisianu, Mihai Zamfir, Daniel Cristea-Enache, Andrei Pleşu, Gabriel Andreescu, Ioana Pârvulescu. Asistenţa a fost, bineînţeles, mult mai numeroasă (dintre cei care au tăcut semnificativ făcând parte Adriana Bittel, Octavian Paler, Antoaneta Ralian, Livius Ciocârlie, Constantin Creţan şi mulţi, mulţi alţii). Pentru ca polemicile să nu ia forme devastatoare, unii reprezentanţi ai elitei i-au cooptat cu largheţe, pe loc, în elită pe câţiva antielitişti, dar aceştia, circumspecţi, au refuzat oferta, în timp ce în rândurile mulţimii de anonimi s-a auzit un vuiet rău-prevestitor. A devenit astfel evident faptul că disputa, veche de mii de ani, se va încheia doar atunci când apartenenţa la elită va fi asigurată democratic tuturor membrilor societăţii, de la naştere.



Radu Anton Roman la Paris

Francezii au înţeles (mai repede decât românii) că, la emisiunile sale TV şi în cărţile despre bucătăria românească, Radu Anton Roman nu se mulţumeşte să explice cum se prepară diverse mâncăruri, ci face operă de cultură (culinară, dar şi istorică, etnografică şi antropologică). Nu demult a apărut la Paris versiunea franceză a unei selecţii ample din reţetele colecţionate şi comentate (celebrate) cu binecunoscutul său talent literar de scriitorul român: Savoureuse Românie, 358 recettes culinaires et leur histoire, traduit du romain par Marily Le Nir, Les Éditions Noir sur Blanc. Apariţia are în Franţa ecoul unui eveniment cultural (după cum ne-a relatat, de la faţa locului, şi Dinu Flămând, în numărul anterior al revistei, în cadrul interviului pe care ni l-a acordat). Traducerea este făcută cu multă inventivitate (traducătoarea forţând limba franceză să reproducă pitorescul terminologiei gastronomice româneşti), cartea arată splendind (hârtie mată, de un galben pal, iconografie de bun-gust), astfel încât frumuseţea barocă, exuberantă şi mai ales înţelepciunea surâzătoare a textului lui Radu Anton Roman sunt excelent puse în valoare. Nu întâmplător volumul are un remarcabil succes, de critică şi de public. Iată ce scrie Louis Morice în prestigiosul Le Nouvel observateur (nr. din 21 octombrie 2004):

"En décrivant ses plats, le ŤCoffe roumainť raconte son pays, des Carpates ŕ la Transylvanie. D'un moule ŕ fromage aux motifs rupestres, il narre les origines. D'une feuille de vigne farcie, il explique la tradition culinaire d'un carrefour de civilisations nourri des influences voisines.

Récit ou recettes, tout ici n'est que truculence.

Dans une Roumanie oů profane et sacré se côtoient, manger permet de participer ŕ l'ordre des choses, ŕ la réalité cosmique. Entre fętes champętres et caręmes orthodoxes, l'auteur ne s'y trompe pas, le repas est bien la premičre des expressions culturelles."

În timp ce alţii fac România indigestă, Radu Anton Roman o face savuroasă. Merită mulţumiri.


Un colaborator de care ne e dor

De câte ori avem şedinţă de sumar, aşteptăm să se deschidă uşa şi să-şi facă apariţia în cadrul ei, cu servieta lui burduşită de manuscrise, Z. Ornea, zâmbind prietenos. Nu ne putem deloc obişnui cu ideea că unul dintre cei mai valoroşi şi mai dragi colaboratori ai noştri a murit.

Zilele acestea lui Z. Ornea i-a apărut un volum de peste 700 de pagini, cuprinzând articole publicate iniţial, cele mai multe, chiar în România literară. Ni se oferă astfel ocazia să recitim texte pe care am avut privilegiul să le citim cândva înaintea tuturor, în stadiul de manuscris. Iată datele tehnice ale ediţiei (realizate cu un exemplar profesionalism de Tiberiu Avramescu):

Z. Ornea, Medalioane de istorie literară (1999-2001), ediţie îngrijită de Tiberiu Avramescu, Bucureşti, Ed. Hasefer, 2004. 732 pag.

Vom reveni cu un comentariu detaliat asupra cărţii într-un număr viitor al revistei.



Frumuseţea stilului auster

Lui Valeriu Stoica i-a apărut o lucrare monumentală: Drept civil. Drepturile reale principale, vol. I, Bucureşti, Ed. Humanitas, 2004. 622 pag. Înainte ca specialiştii în domeniu să se mobilizeze pentru a analiza cartea, ne grăbim să semnalăm frumuseţea stilului auster folosit de autor. Utilizate cu precizie şi cu o anumită solemnitate sobră, cuvintele limbii române îşi recapătă autoritatea (pierdută în războaiele vesele din presă, din Parlament, din talk-show-urile televizate). Valeriu Stoica are, trebuie să spunem, talent literar. Consideraţiile sale asupra ideii de proprietate, bazate pe etimologii savant reconstituite şi pe o filosofie a raportului dintre om şi lumea înconjurătoare, reprezintă nu numai o armă utilizabilă în procesele civile, ci şi un prilej de delectare literară.



Ce se poate face în unsprezece secunde

În replică la romanul (erotic) Unsprezece minute al lui Coelho, cunoscutul caricaturist Ion Barbu a publicat o carte (tot erotică) de caricaturi, Unsprezece secunde. (Se dovedeşte astfel, încă o dată, că, ceea ce fac alţii în unsprezece minute, românii pot face în unsprezece secunde.) Reproducem unul dintre desene, pentru amuzamentul (şi tulburarea) cititorilor României literare.

P.S. Şi totuşi, ce se poate face în unsprezece secunde? Răspunsul lui Ion Barbu este: "Multe."

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara