Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Ochiul Magic:
Actualitatea de Cronicar

Văzînd, reflectînd
Numărul din 19 februarie al Adevărului literar şi artistic ne reţine atenţia prin cîteva texte.Vom vorbi despre două. Dl C. Stănescu se ocupă, pe o pagină întreagă, de un subiect care n-a scăpat nici Cronicarului: dezbaterea din Observatorul cultural asupra Omului recent. În bună măsură, opiniile noastre şi ale dlui Stănescu coincid. Nu ne face nici o plăcere să ne vedem confirmaţi într-un caz flagrant de încălcare a deontologiei presei. Al doilea text este un interviu acordat dlui Daniel Cristea-Enache de către dl Alexandru George. La tot ce scrie dl George, şi acesta este foarte interesant. Dl George îşi stabileşte filiaţia ca romancier. Revendicîndu-se din Proust, format de lecturile din Camil Petrescu, d-sa îşi recunoaşte precursorii în Ibrăileanu, Holban, Eliade, Fîntîneru, Blecher, dar şi Mateiu Caragiale şi Ion Vinea. Consideră că romane precum Moromeţii, Cronică de familie, Groapa, care continuă seria romanului naturalist ("degradat") al unor I. M. Sadoveanu, Radu Tudoran, Pavel Chihaia ş.a. Criticul apreciază şi aceste cărţi, romancierul nu le urmează. Deşi omologat ca eseist şi critic mai curînd decît romancier, dl George are despre critică părerea negativă a lui Camil Petrescu: fiind "critica prin excelenţă caducă, ea dispare cînd îşi atinge scopul." Deşi ştie că diatriba lui Camil Petrescu face parte dintr-un articol polemic (şi nedrept!) împotriva lui Lovinescu, dl George declară a se fi lăsat convins, deşi Lovinescu i-a fost mereu aproape. Aşa se explică insistenţa cu care dl George se recomandă (nu acum pentru prima oară) mai ales ca prozator şi romancier şi-i numeşte pe toţi criticii care i-au analizat proza. În încheiere, Cronicarul îşi exprimă o neînţelegere: de ce continuă dl George a se răfui cu echipa de critici a României literare? D-sa a fost colaboratorul nostru permanent, a fost privit totdeauna ca un autor important iar deosebirile de puncte de vedere dintre noi şi d-sa au fost secundare. A spune acum că reprezentăm o gaşcă ori că am scris despre d-sa "pagini odioase", voind noi a impune un "canon depăşit" (din care, se subînţelege, d-sa a fost exclus), a spune acestea şi altele nu corespunde cîtuşi de puţin adevărului. Din fericire, faptul e verificabil. Aproape toate recenziile elogioase despre dl George la care d-sa se referă în interviu au apărut în România literară, de la ale lui N. Manolescu cînd prozatorul a debutat acum peste treizeci de ani la ale Luminiţei Marcu, nu demult. Supărarea dlui George e copilărească. Eminentul intelectual care este dl George seamănă uneori cu un copil mare care pune botul, îşi ia jucăriile şi pleacă. Sperăm că dl George, văzînd, reflectînd, fie şi în treacăt (ca să-i folosim titlul recentei cărţi), îşi va schimba părerea în ce ne priveşte.


Parcul Dracula şi ieşirea din iarnă
De la o săptămînă la alta se subţiază numărul parlamentarilor PRM. Iar cotidianele de mare tiraj se întrec în a face pronosticuri asupra viitorului acestui partid şi al liderului său. În NAŢIONAL, sub titlul "Corneliu Vadim Tudor - începutul sfîrşitului" Bogdan Tiberiu Iacob e de părere că C.V. Tudor nu mai e în stare să-şi gestioneze partidul, avansînd ipoteza că plecările din PRM vor continua. JURNALUL NAŢIONAL numără, sec, pierderile acestui partid de la alegerile din 2000 încoace, la categoria parlamentari: 15 deputaţi şi un senator. Pe de altă parte, în acelaşi ziar, Marius Tucă nu crede că plecarea din partid a doi dintre locotenenţii lui C.V. Tudor, Ilie Neacşu şi Sever Meşca, va duce la ruperea partidului, cum afirmă alţi analişti. Totuşi Tucă e şi el de părere că dezvăluirile celor care îl părăsesc pe "tribun" l-ar putea înfăţişa mai bine pe liderul PRM. ZIUA cere Parchetului General să se sesizeze împotriva lui C.V.T. pentru infracţiuni de drept comun: deturnare de fonduri şi şantaj. Tot în ZIUA, Dan Pavel semnează un editorial încurajator intitulat România nu mai e republică bananieră. Asta deoarece: "Piramida complexă a corupţiei din lumea financiară, politică, economică se prăbuşeşte sub ochii noştri." Dar tot Dan Pavel adaugă prevăzător: "Procesul nu mai poate fi oprit decît dacă marii corupţi vor sprijini revenirea la o republică bananieră." Şi ce i-ar împiedica s-o facă, dacă asta ar depinde numai de ei, conştiinţa, grija pentru viitorul României?! Să fim serioşi! Dacă nu va exista o voinţă politică fermă de luptă împotriva corupţiei, s-ar putea ca piramida corupţiei, cum sugestiv o numeşte editorialistul, să iasă şi mai întărită din această prăbuşire. Într-un comentariu din CURENTUL, Roxana Frosin e de părere că România ar fi rămas corigentă la diplomaţie prin declaraţiile făcute despre demonstraţiile de la Chişinău, ca răspuns la declaraţii făcute la Moscova. Să nu exagerăm. Bucureştiul nu poate fi acuzat că ar fi sprijinit sau chiar inspirat demonstraţiile de la Chişinău şi nici nu se poate spune că ar fi avut reacţii emoţionale în acestă problemă. Atît doar că în timp ce premierul Năstase se afla la Moscova, Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti dădea publicităţii nişte Teze referitoare la această vizită. Una dintre ele se referea la intenţia României de a adera la NATO, considerată de Ambasada Federaţiei Ruse ca "îngrijorătoare". Apropo de uzanţe diplomatice, Kremlinul recurge la licenţe care nu pot scăpa observatorilor. Căci e imposibil de crezut că Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti dă publicităţii de capul ei Teze referitoare la vizita premierului român la Moscova. Iar dacă, prin absurd ar fi aşa, ambasadorul ar fi trebuit rechemat în Centrală de urgenţă, ceea ce, din cîte ştim nu s-a întîmplat. Problema e alta - România se grăbeşte să semneze un tratat de bună vecinătate cu Rusia, pentru a se putea prezenta cu lecţiile făcute înaintea summitului NATO de la Praga, iar Rusia n-are nici un motiv de grabă, acum, pentru semnarea unui asemenea tratat. Ministrul Turismului a anunţat că lucrările la Dracula Park vor începe la 15 martie, deşi, cel puţin deocamdată, nu se ştie de unde se vor găsi banii necesari pe termen lung acestui proiect. După anunţul Ministerului Finanţelor că românii îşi pot plăti cotele la întreţinere şi în rate, cea mai mare parte a ziarelor de mare tiraj consideră această soluţie drept un mijloc de a subvenţiona regii-le care pun preţuri de monopol şi îşi scot pierderile de tot felul din majorarea notei de plată. De altfel, chiar şi premierul Năstase a scăpat o remarcă asemănătoare, afirmînd la o videoconferinţă cu prefecţii că nu e corect ca regiile să fie subvenţionate de cetăţeni. Afirmaţie frumoasă, dar, pînă una, alta, cetăţeanul de rînd are de achitat note de plată la întreţinere care depăşesc un salariu o-bişnuit în România cu sute de mii sau chiar cu peste un milion de lei.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara