Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
50 de ani de hispanistică în România de Cosmin Ciotloş

În perioada 26-28 aprilie 2007 s-au desfăşurat, în cadrul Univesităţii din Bucureşti, lucrările colocviului Studiile hispanice în România: 50 de ani de viaţă universitară. Iată o informaţie a cărei simplă consemnare ar fi cu totul şi cu totul insuficientă. La fel cum insuficientă ar fi banala enumerare a participanţilor din ţară sau din străinătate. Dacă însă ne gândim că elegantele ediţii româneşti ale operelor lui Jorge Luis Borges - să luăm un exemplu arbitrar şi superb - n-au apărut chiar de neunde, sau că semicentenarul apare ochiului comun drept o perioadă relativ scurtă, povestea începe să se închege şi în alţi termeni decât aceia ai jurnalismului steril. Fiindcă, ştim bine, dintre toate ale lumii, poveştile rezistă cel mai mult, iar acelea care mai au şi şansa de a fi nobile ajung să facă, în felul lor discret, vogă.
Pentru prima dată în cei zece luştri de existenţă a catedrei de Lingvistică Romanică, şeful acesteia, profesorul Coman Lupu, a alcătuit un istoric al studiilor de hispanistică din România, adus la zi şi serios documentat, conţinând atât date statistice, cât şi informaţii bibliografice consistente privind cercetările ştiinţifice ale membrilor sau colaboratorilor acestei secţii. (Cristina Hăulică, Mioara Caragea, Mihai Zamfir, Anca Crivăţ etc.)
Deşi o catedră de Filologie Romanică a fost înfiinţată încă din 1901, sub conducerea lui Ovid Densusianu, iar primele cursuri de limbă spaniolă s-au ţinut - se pare, din surse neatestate - în 1927, anul 1957 marchează începutul existenţei neîntrerupte a catedrei de limbă şi literatură spaniolă, tutelată de academicianul Iorgu Iordan, al cărui merit ştiinţific şi organizatoric nu lasă loc de îndoială. (Ca amănunt esenţial : dispariţia temporară a acestei secţii s-a datorat instaurării regimului comunist, care, în 1948, a interzis - cu formidabilă obtuzitate - predarea în facultăţi a limbii statului fascist condus de generalul Franco). În prezent, Catedra de Lingvistică Romanică. Limbi şi Literaturi Iberoromanice, cuprinde patru specializări diferenţiate net: spaniola, portugheza, catalana şi lingvistica romanică.
Temele au acoperit, în toate trei zilele manifestării, subiecte ample, de la economie şi societate până la teoria literaturii, lingvistică hispanică, traductologie sau metodică. O selecţie incompletă a invitaţilor la colocviu ar fi, de bună seamă, injustă. O simplă listă, inoperantă. Totuşi, rigoarea ne obligă: Alexandra Cornilescu, Ioan Pânzaru (Rectorul Universităţii din Bucureşti), Pablo Garcia-Berdoy (Ambasadorul Spaniei în România), Joaquin Garrigos (Directorul Institutului Cervantes), Olga Impey, Coman Lupu, Victor Ivanovici, Doina Derer, Nadia Eremieva, Gabriela Necheş, Jose Armando Tindon Manzano, Sanda Reinheimer Rîpeanu, Antonio Narbona Jimenes, Immaculada Mas Alvarez, Antonio Briz Gomez, Domniţa Dumitrescu, Fernando Sanchez Miret, Dan Munteanu Colan, Margarita Santos Zas, Mihaela Irimia, Andreea Vlădescu, Andrei Ionescu, Christine Hascoët, Maria Lardies Gabarre, Maria Manoliu Manea, Margarita Isabel Duarte, Oana Balaş, Sarmiza Leahu, Ioana Rădulescu Vintilă, Francisco Javier Sempere Morella, Ana Maria Diaz, Encarnation Atienza, Merce Pujol Berche, Dana Diaconu, Miguel Sanchez Ostiz, Mircea Doru Brânză, Carmen Valero, Ilinca Ilian }ăranu, Melania Stancu, Lavinia Similaru, Adelaida Gil Martinez, Daniela Ionescu, Gabriela Drăghici, Delia Cristea, Rafael Pisot, Joan Llinas Suau, Luminiţa Vleja, Andrijana Golubovi.
Devine un fapt natural, mai mult decât o simplă con­venţie a politeţii, ca această catedră să aibă parte de nume­roase asemenea aniversări. Şi - ca să fim în ton cu timpurile - de o promovare pe măsura admiraţiei pe care şi-a câştigat-o.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara