Prezentarea revistei

În spaţiul culturii române contemporane, revista „România literară“ ocupă un loc de primă importanţă. Ea se ataşează totodată unei mari şi glorioase tradiţii care începe din secolul trecut, odată cu apariţia, în 1855, sub direcţia lui Vasile Alecsandri, a primei serii a revistei. Alt moment remarcabil din istoria acestei publicaţii este legat de numele lui Liviu Rebreanu, şi el director al „României literare“ în perioada interbelică.

Din 1968 apare seria nouă a revistei, care continuă „Gazeta literară“, principala publicaţie a „Uniunii Scriitorilor“, apărută în 1954. În condiţiile ostile adevăratei culturi, impuse de regimul totalitar, luptându-se cu cenzura şi alte nefaste injoncţiuni ale diriguitorilor ideologici, „România literară“ a reuşit totuşi să desfăşoare o activitate benefică în sfera culturii, de sprijinire a valorilor autentice, de încurajare a dezbaterilor de idei şi a spiritului critic. A contribuit, în anii interdicţiilor de tot felul, la menţinerea legăturilor cu circuitele spirituale europene şi universale.

Importanţa naţională a revistei rezultă şi din componenţa echipelor redacţionale din care, de-a lungul a treizeci de ani de existenţă, au făcut parte printre alţii: Geo Dumitrescu, primul redactor-şef al noii serii, Nichita Stănescu, Nicolae Breban, George Ivaşcu, Nicolae Manolescu, Sorin Titel, Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Paul Goma, Ion Caraion, Gabriel Dimisianu, Valeriu Cristea, Lucian Raicu, Dana Dumitriu, Mircea Iorgulescu, Valentin Silvestru, S. Damian, Gheorghe Pituţ...

Citeşte mai mult